Articolul 41 – Zile de sărbătoare

de OpenBox | 30-05-2024

Sunt considerate sărbători legale următoarele:

a) toate duminicile sau zilele de repaus compensatoriu prevăzute la art. 40 (repaus săptămânal); în cazul unei săptămâni scurte, a doua zi de repaus este considerată zi de sărbătoare;

b) sărbătorile din 25 aprilie, 1 mai și 2 iunie, stabilite prin dispozițiile legale în vigoare, cu excepția eventualelor înlocuiri sau completări care pot interveni datorită dispozițiilor generale;

c) următoarele sărbători:

1. Ziua Anului Nou (1 ianuarie);
2. Boboteaza (6 ianuarie);
3. Paște (mobil);
4. Luni după Paști (mobil);
5. Înălțarea (15 august);
6. Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie);
7. Imaculata Concepție (8 decembrie);
8. Crăciun (25 decembrie);
9. S. Ștefan (26 decembrie);
10. Sărbătoarea Protectorului locului în care lucrează lucrătorul (pentru municipalitatea Roma, SS. Pietro și Paolo 29 iunie).

În acele locații în care sărbătoarea Protectorului coincide cu alte sărbători menționate la literele b) și c), Asociațiile Teritoriale vor stabili o zi de sărbătoare care să o înlocuiască pe cea a Protectorului, pentru a păstra neschimbat numărul de sărbători al literelor menționate mai sus b) și c).

Numai în cazul în care evenimentele festive menționate la literele b) și c) cad într-o zi de repaus săptămânal (art. 40) se plătește o sumă egală cu cotele zilnice ale elementelor din salariul lunar total datorat, în plus față de tratamentul economic normal.

SĂRBĂTORI ABROGATE PRIN LEGEA CONCEDIILOR, NR. 54 DIN 5 MARTIE 1977

În ceea ce privește sărbătoarea civilă (4 noiembrie) a cărei celebrare are loc în prima duminică a lunii noiembrie, lucrătorul va beneficia de tratamentul economic prevăzut pentru sărbătorile care coincid cu duminica, înțelegându-se că nu se plătește nicio compensație suplimentară în cazul serviciilor prestate în ziua calendaristică 4 noiembrie.

În cazul în care societatea prestează serviciul de muncă pentru cele 4 sărbători religioase suprimate, lucrătorul care în zilele menționate își prestează munca nu are nicio remunerație suplimentară față de remunerația lunară normală și va primi în schimb indemnizații compensatorii plătite pentru numărul de zile lucrate, în corespondență cu sărbătorile menționate mai sus.

Zilele libere de mai sus nu vor fi cumulate zilele de concediu și vor fi atribuite în mod compatibil cu nevoile de servicii, ținând cont de așteptările lucrătorului și trebuie luate în anul în care se referă; în cazul în care lucrătorul nu profită de zilele libere menționate mai sus, acesta va avea dreptul la tot atâtea porții zilnice din salariul lunar total pentru câte sărbători religioase anterioare au fost lucrate.

În cazul în care cele 4 sărbători religioase se încadrează în perioada de concediu, va avea loc o prelungire corespunzătoare a perioadei de concediu.

În cazul coincidenței celor 4 sărbători religioase cu repausul săptămânal prevăzut la art. 40, lucrătorul nu va avea dreptul la niciun liber compensatoriu, ci va beneficia de tratamentul prevăzut la alin. 3 din prezentul articol.

Remunerarea tuturor sărbătorilor nelucrate menționate în acest articol este inclusă în remunerația lunară.

În cazul în care instituțiile de securitate socială plătesc lucrătorilor absenți din cauza bolii, accidentelor, sarcinii și creșterii copiilor, o sumă pentru sărbătorile menționate în acest articol, compania trebuie să plătească numai diferența dintre un astfel de tratament economic și întreaga remunerație pentru sărbători.

DECLARAȚIE LA PROCESUL VERBAL

Pentru lucrătorii companiilor care își desfășoară activitatea în municipiul Roma, dacă dincolo de sărbătoarea de SS. Petru și Pavel profită de o zi suplimentară de odihnă pentru sfântul protector, numărul de zile libere menționate la alineatele (5), (6) și (7) din acest articol se reduce la 3.

Articolul 40 – Repaus saptamanal

de OpenBox | 30-05-2024

Repausul săptămânal trebuie să cadă, în mod normal, într-o zi de duminică, sub rezerva excepțiilor prevăzute de lege.

Pentru lucrătorii pentru care munca este permisă în zilele de duminică cu repaus obligatoriu într-o altă zi a săptămânii, duminica va fi considerată o zi lucrătoare, în timp ce va fi considerată o zi de sărbătoare din toate punctele de vedere ziua stabilită pentru repaus compensatoriu. Dacă, din motive de serviciu, ziua de odihnă compensatorie ar trebui mutată într-o altă zi a săptămânii, care nu este prevăzută de tura de serviciu prestabilită cu cel puțin 6 zile înainte – cu condiția ca o astfel de deplasare să nu ducă la depășirea limitei de 6 zile de serviciu neîntrerupt – lucrătorul va avea dreptul la o indemnizație egală cu 7% din salariul de bază al unei zile lucrătoare.

Pentru lucrătorii care își prestează serviciile în 5 zile lucrătoare, a doua zi de repaus este considerată zi de repaus săptămânal.

În raport cu prevederile articolului 9 din Decretul legislativ nr. 66/2003, lucrătorul are dreptul la fiecare șapte zile la o perioadă de repaus de cel puțin 24 de ore consecutive, de regulă care coincide cu duminica, care se cumulează cu orele de repaus zilnic menționate la articolul 30, al nouălea paragraf, din prezentul C.C.N.L.

Perioada de repaus consecutiv menționată mai sus se calculează ca medie pe o perioadă care nu depășește 14 zile.

Pentru zilele lucrătoare efectuate prin derogare, tratamentul economic va fi cel prevăzut pentru orele suplimentare în zilele de sărbătoare legală.

În cadrul sistemului de relații de muncă industriale menționat în prezentul C.C.N.L., vor fi informate sindicatele teritoriale care prevăd posibila utilizare a acestui standard.

Articolul 39 – Munca de noapte

de OpenBox | 30-05-2024

Munca de noapte, numai în scop de remunerare, este considerată muncă prestată între orele 22:00 și 06:00.

„Munca de noapte” în scop juridic se consideră a fi prestată efectiv în intervalul orar 22:00 – 05:00 în raport cu ipoteza formulată de art. 1, alin. 2, lit. d) din Decretul legislativ nr. 66/2003.

În scopuri legale, un „lucrător de noapte” este considerat a fi un lucrător care:

• cu referire la programul său zilnic, efectuează cel puțin trei ore din timpul său de lucru, în cadrul unui program normale continuu, în perioada cuprinsă între orele 22:00 și 05:00; introducerea temporară într-un program de noapte, așa cum este specificat în prezentul document, este considerată „utilizare excepțională” și, prin urmare, nu implică asumarea calificării de „lucrător de noapte”;
• cu referire la calendarul său anual total, își îndeplinește serviciul timp de cel puțin trei ore în perioada cuprinsă între orele 22.00 și 5.00 pentru un minim de 80 de zile lucrătoare pe an, care urmează să fie re-proporționate pentru fracțiunea de normă verticală și mixtă, în conformitate cu art. 1, alin. 2, lit. e) din Decretul legislativ nr. 66/2003.

Nu este considerată muncă de noapte în sensul Decretului legislativ nr. 66/2003, dar dă dreptul la majorările prevăzute de actualul C.C.N.L. munca prestată în legătură cu următoarele cazuri excepționale:

a) concediul de odihnă cauzat de demisia subită a unui salariat;

b) necesitatea înlocuirii din cauza absenței pe termen scurt a personalului din motive de boală, accident și/sau forță majoră;

c) trebuie să înlocuiască personalul pentru perioade scurte (concedii, libere plătite și neplătite de orice fel);

d) pentru executarea unor lucrări urgente și excepționale de scurtă durată.

Munca de noapte se desfășoară cu prioritate absolută de către lucrătorii care o solicită, ținând cont de nevoile organizatorice ale companiei.

În conformitate cu art. 13, alin. 1, din Decretul legislativ nr. 66/2003, în cazul adoptării unui calendar împărțit în mai multe săptămâni, perioada de referință pe baza căreia se calculează limita de 8 ore în 24 de ore, în absența unei reglementări specifice la nivel de societate, este definită ca medie trimestrială.

În conformitate cu art. 15 din Decretul legislativ nr. 66/2003, care garantează transferul de la munca de noapte la cea de zi, se prevede că, în cazul nepotrivirii pentru munca de noapte certificată de medicul competent și în absența unor soluții în cadrul aceluiași nivel, lucrătorul poate fi mutat la sarcini de nivel inferior pentru a facilita soluții menite să protejeze ocuparea forței de muncă.

În sensul dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Decretul legislativ nr. 66/2003, se confirmă dispozițiile anterioare ale C.C.N.L.

Introducerea muncii de noapte este precedată de consultarea reprezentanței R.S.U. sau, în cazul în care nu a fost stabilită, a R.S.A. sau, în lipsa acestora, a organizațiilor OO.SS teritoriale; consultarea se efectuează și se încheie în termen de zece zile de la comunicarea angajatorului.

Articolul 38 – Orele suplimentare, munca de noapte și sărbătorile

de OpenBox | 30-05-2024

În cazul în care nevoile speciale de servicii impun acest lucru, angajatul este obligat să își desfășoare activitatea chiar și în afara orelor normale stabilite, atât în timpul zilei, cât și în timpul nopții, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de un motiv individual de impediment.

Societatea nu poate solicita o prelungire orară și un prestație suplimentară care depășește 150 de ore pe an.

Se consideră muncă suplimentară, și dă naștere la remunerații, cea dispusă de societate și efectuată peste durata normală a muncii prevăzute la art. 30, fără a aduce atingere prevederilor art. 31.

Munca suplimentară trebuie plătită cu cote orare din salariul lunar total.

Munca suplimentară și munca efectuată în zilele de sărbătoare legală și pe timp de noapte trebuie plătită cu următoarele majorări procentuale:

Procentele de mai sus vor fi calculate pe cota orară a salariului de bază la momentul decontării.

Procentele de creștere menționate mai sus nu pot fi cumulate, în sensul că cel mai mare îl va absorbi pe cel mai mic.

În sensul celor de mai sus, munca de noapte este definită ca muncă între orele 22:00 și 06:00.

În singurele cazuri de serviciu de noapte continuu, creșterea relativă trebuie luată în considerare în următoarele elemente contractuale instituite:

a) concediul;

b) sărbătoare;

c) a 13-a plată lunară;

d) a 14-a plată lunară;

e) Lichidarea la încheierea raportului de muncă;

f) lichidarea pentru lipsa preavizului;

g) boală și accident.

Pentru personalul cu rol de funcționari, condițiile cele mai favorabile rămân neschimbate.

Articolul 37 – Zilele libere pentru lucrătorii studenti

de OpenBox | 30-05-2024

Lucrătorii care sunt studenți, înscriși și participă la cursuri regulate de studiu în școlile primare, secundare și profesionale, de stat, egalizate sau recunoscute drept legale sau, în orice caz, în măsură să elibereze diplome de studiu legale, au dreptul la zile libere plătite în măsura de:

• 2 zile pentru fiecare examen universitar;
• 5 zile pentru obținerea diplomei de școală elementară;
• 8 zile pentru a obține diploma de școală medie inferioară;
• 10 zile pentru obținerea diplomei de liceu.