fbpx

Articolul 55 – Lichidarea la încheierea raportului de muncă

Fără a aduce atingere prevederilor Decretului legislativ nr. 252/2005 și articolului 54 din prezentul C.C.N.L., în cazul încetării raportului de muncă, lucrătorul are dreptul la lichidarea la încheierea raportului de muncă în conformitate cu Legea 29 mai 1982, nr. 1982.

Instituțiile strict indicate mai jos sunt elemente utile în scopul stabilirii lichidării la încheierea raportului de muncă.

  1. cuantum remunerație tabelară;
  2. indemnizație privind costul vieții;
  3. vechimea forfetară de sector pentru muncitori și treptele bienale pentru funcționari;
  4. orice majorări de merit și/sau spor la salariul minime ramură;
  5. a 13-a plată lunară;
  6. a 14-a plată lunară;
  7. indemnizații care nu sunt ocazionale;
  8. acorduri suplimentare.

Pentru indemnizația de vechime acumulată până la 31 mai 1982 de către lucrătorii cu sarcini de muncitori, consultați nota la procesul-verbal menționat la articolul 56 din C.C.N.L. din 25 mai 2001.

Articolul 54 – Pensie suplimentară

Părțile contractante convin asupra oportunității de a favoriza pensiile suplimentare pentru lucrătorii din sector și, în acest scop, convin să caute cele mai potrivite soluții de implementare în acest scop prin implementarea unei discipline definite de contribuție și capitalizare individuală, fără profit și cu scopul exclusiv de a oferi beneficii suplimentare de pensie, în conformitate cu Decretul legislativ 252/2005 și modificările și completările ulterioare.

Lucrătorii care nu sunt în perioada de probă, cei angajați pe termen nelimitat sau cu contracte mixte și al căror raport de muncă este reglementat de prezenta C.C.N.L. se pot alătura.

Lucrătorii angajați cu contract pe durată determinată, care acumulează în cursul anului solar (1ianuarie-31 decembrie) perioade de muncă de cel puțin șase luni, pot să adere la finalizarea acestei perioade. Părțile își rezervă dreptul de a stabili, în cadrul dispozițiilor legale/de reglementare respective, condițiile și metodele privind menținerea pozițiilor acestor lucrători.

Adeziunea lucrătorului va avea loc voluntar, sau prin mecanismul consimțirii prin tăcere, în conformitate cu prevederile articolului 8, al șaptelea paragraf, din Decretul legislativ nr. 252/2005.

Contribuțiile, în limitele deductibilității fiscale prevăzute de legislația relevantă, vor consta în:

a) 1%, suportată de societate, calculată pe o scară minimă și o indemnizație privind costul vieții începând cu 1/1/2001; (conform tabelului atașat);

b) 1%, suportată de lucrător, calculată pe o scară minimă și indemnizație privind costul vieții începând cu 01.01.2001;

c) lichidarea pentru încheierea raportului de muncă acumulată în cursul anului de către lucrătorii în cauză în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Lucrătorul poate opta pentru plata unei contribuții suplimentare, pe cheltuiala sa, în cuantumul și cu criteriile stabilite prin Statutul și Regulamentul fondurilor respective menționate la alineatul (9) din prezentul articol.

Contribuțiile menționate mai sus, inclusiv sumele retrase din lichidarea pentru încetarea raportului, vor fi reținute cu ocazia plății taxelor în fiecare lună timp de douăsprezece luni și vor fi plătite în conformitate cu termenii și condițiile care vor fi stabilite în acordul menționat mai sus.

Contribuțiile care trebuie plătite de companii vor fi datorate numai pentru lucrătorii care aderă, fără a da naștere la tratamente de substituție sau alternative în cazul neînregistrării lucrătorului.

Pentru a evita dispersarea lucrătorilor în diferitele fonduri existente și pentru a obține diseminarea maximă a pensiei suplimentare în sector, asigurând în același timp omogenitatea tratamentului în rândul tuturor potențialilor lucrători, părțile contractante convin că fondurile de pensii la care societățile vor fi obligate să plătească contribuții, pe baza sumelor menționate în prezentul articol, vor fi, și în sensul dispozițiilor articolului 8 alineatul (7) litera b) din Decretul legislativ 252/2005, numai următoarele:

  • PREVIAMBIENTE, pentru lucrătorii companiilor care aderă la ANIP, conform prevederilor acordului din 8 iunie 2007 (Anexa nr. 18 la prezentul C.C.N.L.);
  • FONDAPI, pentru lucrătorii companiilor participante la CONFAPI, conform prevederilor acordului din 23 februarie 2005 (Anexa nr. 19 la prezentul C.C.N.L.);
  • PREVIDENZA COOPERATIVA pentru lucrătorii întreprinderilor cooperatiste din sector prevăzute de protocolul adițional din 16 februarie 2007 (Anexa nr. 17 la prezentul C.C.N.L.).

În cazul în care o companie sau o cooperativă nu se alătură niciuneia dintre asociațiile de afaceri care semnează prezentul C.C.N.L., lucrătorii au dreptul să se alăture unuia dintre fondurile menționate mai sus.

În ceea ce privește cota de pensie suplimentară suportată de angajator, aceasta va fi în orice caz recunoscută în cazul angajării lucrătorilor deja înscriși într-unul din fondurile enumerate mai sus în urma unui transfer de contract de achiziții.

Cota va fi recunoscută și în cazul angajării unui lucrător înscris într-un alt fond închis din sector, cu condiția ca acordurile referitoare la acest alt fond să prevadă condiția reciprocității în ceea ce privește lucrătorii înscriși într-unul dintre fondurile enumerate mai sus.

Articolul 53 – Lucratorii imigranți

Pentru a facilita reîntregirea familiei lucrătorilor străini în țări din afara UE, companiile vor primi, compatibil cu nevoile tehnico-organizatorice, cererile, în acest sens motivate, ale lucrătorilor individuali de a putea profita de perioadele continue de absență de la locul de muncă prin utilizarea concediilor și zilelor libere plătite prevăzute de prezentul CCNL, cumulând și ceea ce s-a acumulat înainte de anul de referință.

Părțile convin asupra utilizării orelor de drept la studii menționate la articolul 36 din C.C.N.L. pentru cursuri de alfabetizare pentru lucrătorii din afara UE, fără a aduce atingere numărului total de ore stabilit de articol.

Articolul 52-A – Concediu pentru femeile victime ale violentei de gen

Lucrătoarele incluse în parcursul de protecție legat de violența de gen, în temeiul și în sensul art. 24 Decretul legislativ 80/2015 și modificările și completările ulterioare, atestate corespunzător de serviciile sociale ale municipiului de reședință sau de centrele sau casele de siguranță anti-violență, are dreptul de a se abține de la muncă din motive legate de calea de protecție pentru o perioadă maximă de 90 de zile lucrătoare, așa cum prevede legea menționată anterior.

În scopul exercitării dreptului prevăzut în prezentul articol, lucrătoarea, cu excepția cazurilor de imposibilitate absolută, este obligată să notifice angajatorul cu o perioadă de preaviz de cel puțin șapte zile, cu indicarea începutului și sfârșitului perioadei de concediu și să prezinte certificarea care atestă includerea în parcursul prevăzut la alineatul precedent.

Perioada de concediu menționată la alineatul (1) se calculează în scopul vechimii în muncă cu toate efectele, precum și pentru acumularea concediilor, pentru salariul pentru cea de-a treisprezecea lună, a paisprezecea lună și pentru lichidarea pentru încheierea raportului de muncă.

În timpul perioadei de concediu, lucrătoarea, conform dispozițiilor alineatului (3), are dreptul să primească o indemnizație corespunzătoare ultimului salariu, iar această perioadă este acoperită de o contribuție figurativă. Indemnizația este plătită în avans de către angajator și se corelează cu contribuțiile datorate INPS, conform procedurilor prevăzute pentru plata tratamentului economic de maternitate.

Concediul poate fi luat pe bază orară sau pe zi pentru o perioadă de trei ani, lucrătorul putând alege între utilizarea zilnică și cea orară, cu condiția ca utilizarea pe bază de oră să fie permisă într-o cantitate egală cu jumătate din timpul mediu zilnic din luna imediat anterioară celei în care începe concediul.

În cazul în care condițiile prevăzute la alin. 1 al art. 24 din Decretul legislativ menționat mai sus există și la cererea lucrătorului, concediul prevăzut la alin. 1 se va prelungi cu încă 90 de zile cu dreptul la plata unei indemnizații egale cu 70% din salariul curent.

Lucrătoarea are dreptul la transformarea raportului de muncă din normă întreagă în fracțiune de normă, pe verticală sau pe orizontală. La cererea lucrătoarei, raportul de muncă cu fracțiune de normă trebuie transformat din nou într-un raport de muncă cu normă întreagă. Lucrătoarea inclusă în căile de protecție menționate la alineatul (1) poate depune o cerere de transfer către un alt contract de achiziții, chiar dacă este situat în altă localitate. În termen de 7 zile de la comunicarea menționată mai sus, compania, după ce a verificat disponibilitatea locurilor de muncă în alte contracte, se obligă să transfere lucrătoarea.

Articolul 52 – Concediul de maternitate si concediul pentru cresterea copilului

În ceea ce privește tratamentul pentru concediul de maternitate și concediul pentru creșterea copilului, se face trimitere la dispozițiile actuale ale legii în materie (Decretul legislativ nr. 151 din 26 martie 2001 cu modificările și completările ulterioare – Text consolidat al dispozițiilor legislative privind protecția și susținerea maternității și paternității).

Pentru lucrătoarele cu atribuții de funcționar, dacă este mai favorabili decât legea, se aplică următorul tratament:

  • plata integrală a salariului pentru primele 4 luni de absență și prevederile legii menționate la alineatul precedent în luna următoare, efectuată deducerea a ceea ce lucrătorii primesc cu titlu de indemnizație ce urmează a fi plătită de instituția de asigurări sociale, potrivit legii.

În perioada concediului de maternitate, evenimentul de boală prevalează asupra concediului exclusiv în cazul îmbolnăvirii grave a mamei în temeiul articolului 22 din Decretul legislativ nr. 151 din 26 martie 2001 și circulara Inps nr. 68/1992.