Sunt considerate sărbători legale următoarele:
a) toate duminicile sau zilele de repaus compensatoriu prevăzute la art. 40 (repaus săptămânal); în cazul unei săptămâni scurte, a doua zi de repaus este considerată zi de sărbătoare;
b) sărbătorile din 25 aprilie, 1 mai și 2 iunie, stabilite prin dispozițiile legale în vigoare, cu excepția eventualelor înlocuiri sau completări care pot interveni datorită dispozițiilor generale;
c) următoarele sărbători:
- Ziua Anului Nou (1 ianuarie);
- Boboteaza (6 ianuarie);
- Paște (mobil);
- Luni după Paști (mobil);
- Înălțarea (15 august);
- Ziua Tuturor Sfinților (1 noiembrie);
- Imaculata Concepție (8 decembrie);
- Crăciun (25 decembrie);
- S. Ștefan (26 decembrie);
- Sărbătoarea Protectorului locului în care lucrează lucrătorul (pentru municipalitatea Roma, SS. Pietro și Paolo 29 iunie).
În acele locații în care sărbătoarea Protectorului coincide cu alte sărbători menționate la literele b) și c), Asociațiile Teritoriale vor stabili o zi de sărbătoare care să o înlocuiască pe cea a Protectorului, pentru a păstra neschimbat numărul de sărbători al literelor menționate mai sus b) și c).
Numai în cazul în care evenimentele festive menționate la literele b) și c) cad într-o zi de repaus săptămânal (art. 40) se plătește o sumă egală cu cotele zilnice ale elementelor din salariul lunar total datorat, în plus față de tratamentul economic normal.
SĂRBĂTORI ABROGATE PRIN LEGEA CONCEDIILOR, NR. 54 DIN 5 MARTIE 1977
În ceea ce privește sărbătoarea civilă (4 noiembrie) a cărei celebrare are loc în prima duminică a lunii noiembrie, lucrătorul va beneficia de tratamentul economic prevăzut pentru sărbătorile care coincid cu duminica, înțelegându-se că nu se plătește nicio compensație suplimentară în cazul serviciilor prestate în ziua calendaristică 4 noiembrie.
În cazul în care societatea prestează serviciul de muncă pentru cele 4 sărbători religioase suprimate, lucrătorul care în zilele menționate își prestează munca nu are nicio remunerație suplimentară față de remunerația lunară normală și va primi în schimb indemnizații compensatorii plătite pentru numărul de zile lucrate, în corespondență cu sărbătorile menționate mai sus.
Zilele libere de mai sus nu vor fi cumulate zilele de concediu și vor fi atribuite în mod compatibil cu nevoile de servicii, ținând cont de așteptările lucrătorului și trebuie luate în anul în care se referă; în cazul în care lucrătorul nu profită de zilele libere menționate mai sus, acesta va avea dreptul la tot atâtea porții zilnice din salariul lunar total pentru câte sărbători religioase anterioare au fost lucrate.
În cazul în care cele 4 sărbători religioase se încadrează în perioada de concediu, va avea loc o prelungire corespunzătoare a perioadei de concediu.
În cazul coincidenței celor 4 sărbători religioase cu repausul săptămânal prevăzut la art. 40, lucrătorul nu va avea dreptul la niciun liber compensatoriu, ci va beneficia de tratamentul prevăzut la alin. 3 din prezentul articol.
Remunerarea tuturor sărbătorilor nelucrate menționate în acest articol este inclusă în remunerația lunară.
În cazul în care instituțiile de securitate socială plătesc lucrătorilor absenți din cauza bolii, accidentelor, sarcinii și creșterii copiilor, o sumă pentru sărbătorile menționate în acest articol, compania trebuie să plătească numai diferența dintre un astfel de tratament economic și întreaga remunerație pentru sărbători.
DECLARAȚIE LA PROCESUL VERBAL
Pentru lucrătorii companiilor care își desfășoară activitatea în municipiul Roma, dacă dincolo de sărbătoarea de SS. Petru și Pavel profită de o zi suplimentară de odihnă pentru sfântul protector, numărul de zile libere menționate la alineatele (5), (6) și (7) din acest articol se reduce la 3.